„Ce îmi place?” e o întrebare pe care mulți oameni o pun doar în gând sau pe forumuri anonime: „am orgasm doar singură, e ceva în neregulă cu mine?”, „nu simt plăcere în timpul actului”, „ce le place femeilor în pat?”. Ghidul acesta răspunde practic la întrebările care apar cel mai des. Partea despre de ce se învață plăcerea și cum lucrează atenția e în ghidul „Plăcerea se învață”.
De ce nu știu ce îmi place?
Pentru că pe cei mai mulți nimeni nu i-a învățat asta. Educația sexuală vorbește, când vorbește, despre riscuri, nu despre plăcere. Pe forumuri, sfatul obișnuit e „încearcă de toate” sau „uită-te la filme”, dar asta te învață ce arată bine pe ecran, nu ce simte corpul tău.
Ce ajută mai mult: atingerea fără grabă și fără obiectiv, atenția la detalii (unde, cât de apăsat, cât de repede) și răbdarea de a observa ce se schimbă de la o zi la alta. De multe ori nu lipsește plăcerea, ci ceva o frânează: stresul, oboseala, rușinea sau grija că „nu e bine”. Mecanismul accelerației și frânei e explicat în „Plăcerea se învață”, iar pentru exersare găsești exercițiile Neolov.
Ce le place femeilor? Dar bărbaților?
Nu există un răspuns valabil pentru un gen întreg. Sunt printre cele mai căutate întrebări, dar două persoane cu aceeași anatomie pot avea preferințe complet diferite: una iubește atingerea apăsată, alta abia o suportă. Ce funcționează pentru un partener poate să nu funcționeze deloc pentru următorul.
Ce putem spune pe baza anatomiei: la vulvă, clitorisul este zona cea mai sensibilă, iar la penis glandul și zona de sub el. Pielea întreagă, adică gâtul, urechile, interiorul coapselor, spatele, poate fi la fel de importantă. Restul se află întrebând. Cum arată aceste zone găsești în „Corpul, pe înțeles”.
De ce nu am orgasm doar prin penetrare?
Pentru că, la majoritatea persoanelor cu vulvă, orgasmul vine din stimularea clitorisului. Un studiu pe peste 1.000 de femei a găsit că doar aproximativ 18% ajung la orgasm prin penetrare singură. Celelalte au nevoie de atingere directă sau indirectă a clitorisului, înainte sau în timpul penetrării.
Pe forumuri apare des întrebarea „am orgasm doar dacă mă ating și eu în timpul actului, e ceva în neregulă?”. Nu e. Clitorisul are o parte mare în interiorul corpului, în jurul vaginului, iar vârful vizibil e cel mai sensibil. A te atinge sau a folosi o jucărie în timpul sexului nu e „înșelătorie”, ci anatomie.
Am orgasm singur(ă), dar nu cu partenerul. De ce?
Corpul tău funcționează. Diferă condițiile. Singur(ă) știi exact unde, cât de apăsat și în ce ritm, stai în poziția care îți convine și nu te gândești la cum arăți sau la ce simte celălalt. Cu un partener, de multe ori se schimbă tot: poziția, ritmul, respirația, iar atenția pleacă la „oare îi place?”.
Ce ajută: să aduci în sexul în doi ce funcționează deja (poziția, tipul de atingere, propria mână sau o jucărie), să spui ce te deranjează înainte de momentul important, nu în timpul lui, și uneori să scoateți orgasmul din „obiectiv” pentru o vreme. Specialiștii folosesc exact această abordare: când nu mai e o țintă, corpul simte mai mult.
Nu am avut niciodată orgasm. E ceva în neregulă cu mine?
Nu, și e mai frecvent decât pare, inclusiv la oameni cu viață sexuală activă de ani de zile. Cauzele cele mai obișnuite: stimulare insuficientă a clitorisului, excitare prea scurtă înainte de penetrare, rușine învățată, anxietate sau o atingere prea apăsată, care doare în loc să facă plăcere.
Două lucruri pe care forumurile le spun rar. Mulți oameni mimează orgasmul ca să nu-l rănească pe celălalt, iar asta îl face pe partener să continue exact ce nu funcționează. Și nu e vorba de un partener „nepriceput” sau de o mărime greșită: e vorba de stimulare, context și comunicare. Lipsa orgasmului se tratează bine cu ajutor de specialitate, de obicei prin explorare treptată, fără presiune. Dacă te apasă, poți vorbi cu cineva.
Nu simt plăcere în timpul actului. De ce?
Cel mai des, ceva apasă pe frână sau excitarea n-a avut timp să crească. Treceți la penetrare prea repede, te gândești la altceva, ți-e teamă să nu doară, ești obosit(ă) sau supărat(ă) pe partener: oricare dintre acestea poate bloca plăcerea chiar dacă te atrag săruturile și apropierea.
Există și cauze medicale: unele antidepresive (ISRS), anticoncepționalele la unele persoane, schimbările hormonale după naștere sau la menopauză, diabetul, durerea. Dacă lipsa plăcerii e nouă, a apărut după un tratament sau vine cu durere, discută cu medicul. Dacă a scăzut și dorința, vezi și ghidul despre libidoul scăzut.
Cum diferă plăcerea la penis?
Orgasmul și ejacularea nu sunt același lucru, chiar dacă de obicei apar împreună. Poate exista orgasm cu erecție parțială, iar după ejaculare corpul are de obicei nevoie de o pauză, mai lungă cu vârsta. Ritmul, presiunea și zonele preferate diferă mult de la om la om, la fel ca la vulvă.
Grija constantă legată de erecție sau de momentul ejaculării poate lua locul plăcerii. Dacă te recunoști, citește despre disfuncția erectilă și despre ejacularea precoce.
Am chef abia după ce începem. E normal?
Da. Se numește dorință receptivă: dorința apare după ce începe apropierea, nu înainte. Dorința „spontană”, din senin, e doar un tipar, mai frecvent la începutul relațiilor. Ambele sunt sănătoase, la orice gen. Persoana care nu inițiază aproape niciodată nu înseamnă că nu îl mai dorește pe celălalt.
Nuanța importantă: dorința receptivă nu e un motiv să accepți sex pe care nu îl vrei, în speranța că „vine pe parcurs”. Poți porni de la „sunt curios(oasă) să văd dacă apare chef”, cu libertatea reală de a te opri oricând. Iar dacă dorința a scăzut față de cum era pentru tine înainte, aceea e altă discuție: libidoul scăzut.
Cum îi spun persoanei de lângă mine ce îmi place?
Concret, la persoana întâi și, pentru discuțiile mai grele, într-un moment calm, nu în pat și nu după o ceartă. Cercetările arată că oamenii care vorbesc despre sex sunt, în medie, mai mulțumiți și de sex, și de relație.
Ce funcționează mai bine decât „atinge-mă acolo”: indicații precise („mai ușor”, „mai sus”, „rămâi aici”, „nu schimba acum”), ghidarea mâinii, sau să arăți cum te atingi singur(ă), dacă vă simțiți confortabil. Spune ce îți place, nu doar ce nu-ți place, și întreabă la fel de deschis ce îi place celuilalt.
Partenerul vrea ce a văzut în filme. Sunt eu prea închis(ă)?
Nu. Limitele tale nu sunt o problemă de „deschidere”. Pornografia e regizată pentru cameră, nu pentru plăcerea celor care participă. Unele poziții sau practici care arată bine pe ecran sunt neplăcute sau dureroase în realitate. Nu e o competiție cu „ce fac alții”.
Poți fi curios(oasă) să încerci lucruri noi, și e în regulă. Dar orice încercare are nevoie de acordul liber al amândurora, iar „toată lumea face asta” nu e un argument. Dacă te simți presat(ă) constant, poți vorbi cu cineva.
Fanteziile mele sunt ciudate?
Aproape sigur nu. Majoritatea oamenilor au fantezii sexuale, iar cercetările arată că nu sunt un semn de nemulțumire în cuplu. Fanteziile pe care nu le-ai trăi niciodată în realitate sunt și ele foarte frecvente. O fantezie nu e o promisiune și nici o dovadă despre cine ești.
Contează ce faci în realitate: acolo e nevoie de acord. Dacă o fantezie îți provoacă suferință sau gânduri pe care nu le poți opri, merită să vorbești cu un specialist.
Cât de des e normal să mă masturbez?
Nu există o frecvență normală. Zilnic, rar sau deloc: toate pot fi în regulă. Masturbarea nu provoacă infertilitate, acnee, disfuncție erectilă și nu schimbă forma organelor genitale. Mulți oameni se masturbează și când au o viață sexuală bună în cuplu; nu înseamnă că partenerul „nu e de ajuns”.
Pentru a afla ce îți place, e unul dintre cele mai sigure moduri. Dacă nu-ți place ideea, e la fel de în regulă. Devine o problemă doar când nu o mai poți controla, deși vrei, sau îți afectează munca, relațiile ori somnul.
De ce nu-mi mai place ce îmi plăcea?
Pentru că plăcerea se schimbă odată cu viața. Vârsta, sarcina și alăptarea, menopauza, bolile, unele medicamente, stresul și starea relației pot schimba sensibilitatea, dorința sau orgasmul. Dorința variază și în cursul ciclului menstrual.
Dacă schimbarea e bruscă sau a apărut după un tratament nou, spune-i medicului. Uneori o ajustare face o diferență mare.
Plăcerea nu ar trebui să doară
Durerea la atingere sau la penetrare nu e ceva ce „trebuie suportat”. Poate ține de lubrifiere insuficientă, de tensiunea mușchilor, de o infecție, de endometrioză sau de alte cauze care se tratează. Dacă durerea se repetă, citește ghidul despre durerea la contactul sexual și mergi la medic.
Iar plăcerea are nevoie și de siguranță. Protecția potrivită te ajută să te relaxezi: vezi ghidul despre metodele de contracepție. Dacă abia începi, citește și ghidul despre prima dată.
Când merită să ceri ajutor?
Când lipsa plăcerii, a orgasmului sau a dorinței te apasă, durează de luni de zile sau îți afectează relația. Medicul de familie, ginecologul sau urologul verifică partea fizică. Pentru rușine, anxietate sau blocaje în cuplu, poți vorbi cu cineva. Ce face un sexolog și când merită să mergi afli din ghidul despre sexolog.
Întrebări frecvente
Vibratorul „strică” sensibilitatea?
Nu. Studiile nu arată o scădere a sensibilității pe termen lung. Unii oameni se obișnuiesc cu o stimulare foarte intensă, iar variația ajută.
E normal să mimez orgasmul?
Se întâmplă des, de obicei din grija pentru celălalt. Pe termen lung însă îl face pe partener să continue ce nu funcționează. Spune mai degrabă ce ai vrea altfel.
E normal să am chef mai rar decât partenerul?
Da. Diferențele de dorință sunt cele mai frecvente în cupluri și nu înseamnă că unul are o problemă. Contează cum vorbiți despre ele.
Pot simți plăcere fără erecție sau lubrifiere completă?
Da. Mintea și corpul nu sunt mereu sincronizate, în ambele sensuri.
Orgasmul și ejacularea sunt același lucru?
Nu. Pot apărea separat, atât la persoanele cu penis, cât și la cele cu vulvă.
Atingerea cu degetele mă doare. Ce fac?
Spune „mai ușor” sau ghidează mâna. De cele mai multe ori presiunea e prea mare sau zona prea uscată; lubrifiantul și o atingere indirectă ajută.
Surse
- Herbenick D. et al. – Women’s Experiences With Genital Touching, Sexual Pleasure, and Orgasm (J Sex Marital Ther, 2018): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28678639/
- O’Connell HE et al. – Anatomy of the clitoris (J Urol, 2005): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16145367/
- Basson R. – The female sexual response: a different model (J Sex Marital Ther, 2000): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10693116/
- Bancroft J., Janssen E. – The dual control model of male sexual response (Neurosci Biobehav Rev, 2000): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10880822/
- Mallory AB et al. – Dimensions of Couples’ Sexual Communication, Relationship Satisfaction, and Sexual Satisfaction: A Meta-Analysis (J Fam Psychol, 2022): https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9153093/
- Leitenberg H., Henning K. – Sexual fantasy (Psychol Bull, 1995): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7777650/
- Joyal CC et al. – What exactly is an unusual sexual fantasy? (J Sex Med, 2015): https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25359122/
- ISSM – What Are the Myths and Facts About Masturbation?: https://www.issm.info/sexual-health-qa/what-are-the-myths-and-facts-about-masturbation
- OMS – ICD-11, 6C72 Tulburarea de comportament sexual compulsiv: https://icd.who.int/browse/2024-01/mms/en#1630268048
- ACOG – When Sex Is Painful: https://www.acog.org/womens-health/faqs/when-sex-is-painful
