„Emoțiile mă blochează” descrie o experiență foarte des întâlnită: îți dorești apropierea, dar în momentul respectiv apar neliniștea, rușinea, frica de a nu „funcționa” sau amintiri neplăcute, iar corpul se închide. Pe forumuri, întrebările sunt aproape mereu aceleași: „de ce mă blochez exact când vreau?”, „sunt mereu în capul meu în timpul sexului”, „mi-e frică să nu mă fac de râs”. Ghidul acesta explică de ce se întâmplă și ce ajută.
De ce mă blochez exact când îmi doresc?
Pentru că dorința și frica folosesc același corp, dar sisteme diferite. Excitarea (lubrifierea vaginei, erecția penisului, senzația de plăcere) depinde în mare parte de sistemul nervos parasimpatic, cel care lucrează când te simți relaxat(ă) și în siguranță. Anxietatea, frica și stresul pornesc sistemul simpatic, răspunsul de tip „luptă sau fugi”: inima bate mai repede, mușchii se încordează, sângele merge spre mușchii mari, nu spre zona genitală.
Nu e o alegere și nu e lipsă de dorință. Creierul tău interpretează ceva din situație drept pericol (o judecată, o greșeală posibilă, o amintire) și pune frână. Cercetătorii descriu acest echilibru prin modelul „accelerație și frână”: unele persoane au o frână mai sensibilă, iar stresul o apasă și mai tare.
Ce este anxietatea de performanță sexuală?
Este grija de a nu reuși, care ajunge să producă exact ce te temi. Poate fi frica de a nu avea erecție sau de a o pierde, de a ejacula prea repede, de a nu te lubrifia, de a nu ajunge la orgasm sau de a nu-i face plăcere partenerului sau partenerilor.
Se formează ușor un cerc: o experiență neplăcută, apoi teama că se va repeta, apoi încordare, apoi răspunsul corpului scade, ceea ce confirmă teama. Cercul se poate rupe, iar cele mai multe persoane reușesc asta fără medicamente. Dacă grija ta principală e erecția sau ejacularea, citește și ghidurile despre disfuncția erectilă și ejacularea precoce.
Sunt mereu în capul meu în timpul sexului. De ce?
Fenomenul are un nume: spectatoring. L-au descris Masters și Johnson: în loc să fii în senzații, te privești din afară și te evaluezi. „Arăt bine?”, „Durează prea mult?”, „Oare îi place?”, „Rămâne erecția?”. Studiile arată că aceste gânduri despre corp și despre performanță sunt legate de excitare și satisfacție mai scăzute.
Atenția e limitată. Cât timp e ocupată cu evaluarea, nu mai rămâne suficientă pentru plăcere. Nu trebuie să alungi gândurile cu forța; ajută mai mult să-ți întorci atenția, de fiecare dată, la ceva concret: căldura pielii, respirația, presiunea unei atingeri.
Cum îmi afectează rușinea dorința și plăcerea?
Rușinea spune „nu e voie” sau „nu e în regulă cu mine”, iar corpul o ascultă. Poate veni dintr-o educație în care sexualitatea era păcat sau subiect interzis, din comentarii despre corp, din comparații cu pornografia sau din sentimentul că dorințele tale sunt „ciudate”.
Rușinea face greu să spui ce îți place, să ceri timp sau să oprești ceva care nu-ți face bine. Ajută informația corectă despre cum funcționează corpul (vezi „Corpul, pe înțeles”) și explorarea în ritmul tău, inclusiv singur(ă) (vezi „Singur sau cu cineva”).
Pot experiențele trecute să mă blocheze acum?
Da. Corpul învață din ce a trăit. O primă experiență dureroasă, o relație în care ai fost criticat(ă) sau presat(ă), o experiență sexuală nedorită ori un abuz pot face ca, mai târziu, anumite atingeri, poziții sau momente să declanșeze încordare, amorțeală, plâns sau dorința de a pleca, chiar și cu cineva în care ai încredere.
Asta nu înseamnă că ești „stricat(ă)” sau că relația actuală nu e bună. Înseamnă că sistemul tău nervos te protejează după o regulă veche. Dacă ai trecut printr-o experiență nedorită sau un abuz, cel mai potrivit e să lucrezi cu un psihoterapeut cu experiență în traumă; există terapii cu eficiență dovedită.
De ce stresul și oboseala îmi taie cheful?
Pentru că un corp aflat în alertă nu prioritizează plăcerea. Stresul de lungă durată (serviciu, bani, îngrijirea copiilor sau a părinților, conflicte nerezolvate) menține sistemul de alarmă pornit. Somnul puțin, anxietatea și depresia reduc dorința la foarte multe persoane.
Și unele medicamente pentru anxietate și depresie pot scădea dorința sau întârzia orgasmul; nu le opri singur(ă), ci discută cu medicul. Dacă cheful lipsește de mult timp, citește ghidul despre libidoul scăzut.
Ce pot face când emoțiile mă blochează?
Ce ajută cel mai des este să scazi presiunea, nu să crești efortul.
- Scoate „rezultatul” din obiectiv. Erecția, lubrifierea, penetrarea sau orgasmul nu trebuie să fie dovada că a fost „bine”. Apropierea poate fi plăcută și fără ele.
- Întoarce atenția la senzații. Când observi că ai plecat în gânduri, nu te certa; revino la ce simți acum, fără să judeci.
- Respiră mai lent. O expirație mai lungă decât inspirația ajută corpul să iasă din starea de alarmă.
- Ia-ți timp. Excitarea, mai ales la persoanele cu vulvă, are nevoie adesea de mai mult timp decât se crede. Un lubrifiant e o unealtă obișnuită, nu un semn de problemă.
- Spune ce simți. Câteva cuvinte simple („am nevoie să mergem mai încet”, „azi aș vrea doar să ne atingem”) scad mult presiunea, pentru toate persoanele implicate.
- Poți opri oricând. Să știi că ai voie să te oprești face, paradoxal, ca blocajul să apară mai rar.
Ce este sensate focus și cum ajută?
Este un set de exerciții de atingere fără presiune, folosit de mult timp în terapia sexuală. A fost propus de Masters și Johnson și se face, de obicei, cu ghidajul unui specialist. Partenerul sau partenerii se ating pe rând, cu atenție la senzații, cu reguli clare: la început fără zone genitale, fără scopul de a excita și fără penetrare. Treptat, pașii se extind.
Pașii, regulile și o variantă pentru cine face exercițiul singur(ă) găsești în „Sensate focus: atingere fără presiune”.
Ideea e simplă: când nimic nu „trebuie” să se întâmple, frica de eșec scade, iar corpul poate răspunde din nou. Tehnicile de mindfulness au, de asemenea, rezultate bune în studii, mai ales pentru dorința și excitarea scăzute și pentru anxietatea sexuală.
Când să cer ajutorul unui specialist?
Merită să vorbești cu cineva dacă:
- blocajul durează de câteva luni și te apasă pe tine sau relația;
- simți durere la contact sexual sau încordare puternică a planșeului pelvin (vezi ghidul despre durerea la contact sexual);
- ai avut o experiență sexuală nedorită, un abuz sau amintirile revin în timpul intimității;
- anxietatea, atacurile de panică sau starea depresivă apar și în alte părți ale vieții;
- dificultatea a apărut după un medicament, o boală sau o naștere.
Un psihoterapeut (ideal cu formare în terapie sexuală sau în traumă) lucrează cu gândurile, emoțiile și tiparele care întrețin blocajul. Un sexolog se ocupă de dificultățile sexuale în ansamblu, inclusiv prin exerciții precum sensate focus. Un medic psihiatru evaluează anxietatea, depresia sau trauma, poate recomanda tratament și poate ajusta medicamentele care afectează viața sexuală. Uneori e util și un consult ginecologic sau urologic, ca să fie excluse cauze fizice. Dacă nu știi de unde să începi, vezi pagina Vorbește cu cineva.
Întrebări frecvente
E normal să mă blochez chiar și cu cineva pe care îl iubesc?
Da. Blocajul nu măsoară iubirea sau atracția. Ține de cât de în siguranță se simte corpul în acel moment, de presiune și de experiențele anterioare.
Am pierdut erecția o dată și acum mi-e frică să nu se repete. E normal?
Da, e începutul tipic al anxietății de performanță. O erecție pierdută ocazional e obișnuită. Ajută să scoți erecția din obiectiv; dacă situația se repetă des sau durează luni, vorbește cu un urolog sau un sexolog.
E normal să nu mă ud deși îmi doresc, când sunt stresată?
Da. Stresul reduce fluxul de sânge spre zona genitală, iar lubrifierea vaginei poate lipsi chiar când dorința există. Mai mult timp și un lubrifiant ajută; dacă apare durere, mergi la ginecolog.
E normal să mă gândesc tot timpul la cum arăt în timpul sexului?
E foarte frecvent și are un nume: spectatoring. Nu trebuie să alungi gândurile; revino, de fiecare dată, la o senzație concretă.
E normal să plâng sau să mă simt rău după intimitate?
Se întâmplă și poate avea mai multe explicații, de la descărcarea emoțională la amintiri dureroase. Dacă e frecvent sau te sperie, merită să vorbești cu un psihoterapeut.
Pot depăși singur(ă) anxietatea sexuală?
De multe ori, da: mai puțină presiune, atenție la senzații, comunicare și timp. Dacă blocajul persistă sau vine din traume, ajutorul unui specialist scurtează mult drumul.
Anxietatea de performanță se vindecă?
Da, se tratează foarte bine. Terapia sexuală, psihoterapia cognitiv-comportamentală, exercițiile de tip sensate focus și mindfulness au rezultate bune.
Surse
- Masters WH, Johnson VE. Human Sexual Inadequacy. Boston: Little, Brown; 1970.
- Bancroft J, Graham CA, Janssen E, Sanders SA. The dual control model: current status and future directions. J Sex Res. 2009;46(2-3):121-142.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19308839/
- Meana M, Nunnink SE. Gender differences in the content of cognitive distraction during sex. J Sex Res. 2006;43(1):59-67.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16817068/
- Pyke RE. Sexual Performance Anxiety. Sex Med Rev. 2020;8(2):183-190.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31447414/
- Brotto LA, Basson R. Group mindfulness-based therapy significantly improves sexual desire in women. Behav Res Ther. 2014;57:43-54.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24814472/
- Linschoten M, Weiner L, Avery-Clark C. Sensate Focus: A Critical Literature Review. Sex Relation Ther. 2016;31(2):230-247.: https://doi.org/10.1080/14681994.2015.1127909
- Yehuda R, Lehrner A, Rosenbaum TY. PTSD and Sexual Dysfunction in Men and Women. J Sex Med. 2015;12(5):1107-1119.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25847589/
- NHS. Erection problems (erectile dysfunction).: https://www.nhs.uk/conditions/erection-problems-erectile-dysfunction/
- Sex Therapy London (NHS). Self-help booklets.: https://www.sextherapylondon.nhs.uk/
