„Singur(ă) sau cu cineva” nu e o alegere între două tabere. Plăcerea pe care ți-o oferi singur(ă) și sexul cu o altă persoană sunt două fețe ale aceleiași sexualități, și cele mai multe persoane le trăiesc pe amândouă, în proporții diferite de-a lungul vieții. Totuși, căutările spun altceva: „masturbarea este un păcat?”, „e normal să te masturbezi zilnic?”, „partenerul se masturbează, nu-i mai ajung?”. Ghidul acesta răspunde la ele. Despre cum descoperi ce îți place găsești în „Ce îmi place?”, iar despre de ce orgasmul vine singur(ă), dar nu cu altcineva, în „Când nu vine”.
Este masturbarea sănătoasă?
Da. Societățile medicale o descriu ca pe un comportament sexual obișnuit și sigur. Într-un studiu național mare din SUA, majoritatea adulților au spus că s-au masturbat în ultimul an, la toate grupele de vârstă, inclusiv după 50 și 70 de ani.
Pe lângă plăcere, masturbarea ajută la relaxare și somn, la descărcarea tensiunii și la cunoașterea propriului corp: ce atingere îți place, în ce ritm, cât îți trebuie ca să ajungi la excitare. La persoanele cu penis, un studiu care a urmărit aproape 32.000 de bărbați timp de aproape două decenii a găsit un risc puțin mai mic de cancer de prostată la cei care ejaculau mai des. E o asociere, nu o garanție, dar contrazice ideea că ejacularea „slăbește”.
Ce mituri despre masturbare nu sunt adevărate?
Masturbarea nu provoacă orbire, acnee, infertilitate, impotență, căderea părului sau „epuizarea” spermei. Nu schimbă forma vulvei sau a penisului, nu „lărgește” vaginul și nu micșorează penisul. Nici nu îți „consumă” orgasmele pentru mai târziu.
Cu vulvă sau cu penis, singurele lucruri de care merită să ții cont sunt practice: mâini și obiecte curate, lubrifiant dacă pielea se irită și jucării făcute din materiale potrivite pentru corp. O iritație trecătoare după o atingere prea apăsată e frecventă. Durerea care nu trece, rănile sau sângerarea se discută cu un medic. Cum arată anatomia, în detaliu, găsești în „Corpul, pe înțeles”.
Cât de des e normal să mă masturbez?
Nu există un număr corect. De mai multe ori pe zi, o dată pe lună sau deloc: toate pot fi în regulă. Frecvența variază cu vârsta, stresul, hormonii, relația și perioada din viață. Unii oameni nu se masturbează deloc și nu le lipsește nimic.
Întrebarea mai utilă nu e „cât”, ci „cum”: o faci pentru că vrei sau pentru că nu te poți opri? Te bucuri de ea sau o folosești doar ca să amorțești o emoție? Dacă iese din control, vezi secțiunea despre când devine o problemă.
Mă masturbez deși am partener. E ceva în neregulă?
Nu. Masturbarea și sexul cu altcineva nu se exclud. Cercetarea arată că, pentru mulți oameni, ele merg împreună: cine se bucură de sexualitatea sa singur(ă) se bucură adesea și cu o altă persoană. Pentru alții, masturbarea completează sexul în perioadele cu mai puțin contact: distanță, oboseală, sarcină, boală sau doar dorințe care nu se potrivesc ca intensitate.
Pe forumuri apare des teama inversă: „partenerul se masturbează, deci nu-l mai atrag”. De cele mai multe ori nu e despre tine. E un mod de a gestiona propria dorință, nu o comparație. Devine un subiect de discutat dacă cineva dintre voi evită constant apropierea, dacă există secrete care rănesc sau dacă dorința a scăzut mult în relație. Pentru asta din urmă, vezi ghidul despre libidoul scăzut.
De ce mă simt vinovat(ă) după?
Pentru că mulți dintre noi am crescut cu mesajul că plăcerea e rușinoasă sau păcătoasă. Căutarea „masturbarea este un păcat” e printre cele mai frecvente sugestii în română. Vinovăția nu e un semn că ai făcut ceva rău corpului tău. E un semn al conflictului dintre ce faci și ce ai învățat că „nu e voie”.
Cercetarea despre așa-numita „incongruență morală” arată că oamenii care trăiesc un astfel de conflict se simt mai des „dependenți” și mai stresați, chiar și atunci când frecvența e mică. Credința personală merită respectată. Dacă îți e greu să împaci credința cu sexualitatea, ajută o discuție cu cineva care nu judecă: un preot deschis la dialog, un psihoterapeut sau un sexolog. Cearta interioară fără sfârșit e cea care obosește.
Masturbarea și pornografia sunt același lucru?
Nu. Mulți oameni se masturbează fără pornografie, folosind atingerea, fantezia sau amintirile. Pornografia e doar una dintre surse, și una regizată pentru cameră, nu pentru plăcerea reală a celor care participă.
Ce spun specialiștii: pornografia nu e educație sexuală și poate crea așteptări greu de atins (despre corpuri, durată, practici). Dacă observi că te excită tot mai greu fără ea, că ai nevoie de conținut tot mai intens sau că sexul cu altcineva îți pare „prea puțin”, merită să faci pauze sau să schimbi felul în care te atingi. Într-o relație, conflictele pornesc mai des de la secret decât de la conținut, așa că o discuție calmă despre limite ajută mai mult decât interdicția.
Masturbarea poate strica sexul cu altcineva?
Rareori, și doar printr-un tipar foarte specific. Dacă te atingi mereu în același fel, foarte apăsat sau foarte rapid, corpul se poate obișnui cu acel tip de stimulare și răspunde mai greu la atingerea altcuiva. La penis, asta poate contribui la ejacularea întârziată; la vulvă, la un orgasm care vine doar într-o anumită poziție.
Soluția nu e să renunți, ci să variezi: altă presiune, alt ritm, altă poziție, mai mult timp. Mai multe despre asta găsești în „Când nu vine” și în „Orgasmul, pe înțeles”.
Cum aduc ce știu singur(ă) în relație?
Cel mai simplu: arătând, nu doar spunând. Ce ai descoperit singur(ă), unde, cât de apăsat, în ce ritm, este cea mai bună hartă pe care o poți oferi cuiva. Poți ghida mâna partenerului sau a partenerilor, te poți atinge și tu în timpul sexului sau puteți încerca masturbarea împreună, dacă toți cei implicați se simt confortabil.
Pentru multe persoane cu vulvă, propria atingere în timpul penetrării face diferența dintre „aproape” și orgasm, iar asta e anatomie, nu un eșec al relației. Pentru exersare fără presiune, poți începe cu exercițiile Neolov.
Când devine o problemă?
Când nu mai e o alegere. Semnalele de atenție sunt: ai încercat de multe ori să te oprești sau să reduci și nu reușești, renunți la somn, muncă, oameni sau responsabilități, continui deși îți face rău, iar plăcerea a scăzut și a rămas doar nevoia. Organizația Mondială a Sănătății descrie acest tipar ca tulburare de comportament sexual compulsiv. Nu e vorba de frecvență, ci de pierderea controlului și de suferință.
Se tratează, fără rușine și fără moralizare. Dacă te recunoști, sau dacă grija ori vinovăția te apasă, poți vorbi cu cineva.
Întrebări frecvente
Este normal să mă masturbez zilnic?
Da, dacă îți face bine și nu te împiedică să trăiești restul vieții. Frecvența singură nu spune nimic despre sănătate. Contează controlul și dacă te simți bine cu ea.
Masturbarea scade dorința pentru partener sau parteneri?
De obicei nu. Pentru cei mai mulți oameni, cele două coexistă. Dacă observi că alegi constant masturbarea în locul apropierii, merită să vă uitați împreună la ce se întâmplă în relație.
Abstinența sexuală are beneficii?
Dacă o alegi, nu face rău. Nici nu există dovezi că ar crește „energia”, testosteronul pe termen lung sau performanța, cum se promite online. Nu e nici mai sănătoasă, nici mai puțin sănătoasă decât masturbarea.
E normal să mă masturbez în sarcină?
Da, în sarcina fără complicații e de obicei sigur. Dacă medicul ți-a recomandat să eviți sexul, de exemplu la risc de naștere prematură sau sângerare, întreabă-l și despre orgasm.
E infidelitate dacă partenerul sau partenerii se masturbează?
Masturbarea în sine nu e infidelitate. Ce înseamnă „încălcarea încrederii” e o înțelegere a fiecărei relații, și merită discutată deschis, nu presupusă.
Masturbarea la persoanele în vârstă e normală?
Da. Dorința și plăcerea nu au limită de vârstă, iar masturbarea poate fi o parte firească a sexualității și după 50, 60 sau 70 de ani, inclusiv când nu ai partener.
Surse
- International Society for Sexual Medicine (ISSM). What Are the Myths and Facts About Masturbation?: https://www.issm.info/sexual-health-qa/what-are-the-myths-and-facts-about-masturbation
- Herbenick D, Reece M, Schick V, Sanders SA, Dodge B, Fortenberry JD. Sexual behavior in the United States: results from a national probability sample of men and women ages 14-94. J Sex Med. 2010;7 Suppl 5:255-265.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21029383/
- Rider JR, Wilson KM, Sinnott JA, et al. Ejaculation Frequency and Risk of Prostate Cancer: Updated Results with an Additional Decade of Follow-up. Eur Urol. 2016;70(6):974-982.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27033442/
- Regnerus M, Price J, Gordon D. Masturbation and Partnered Sex: Substitutes or Complements? Arch Sex Behav. 2017;46(7):2111-2121.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28341933/
- Grubbs JB, Perry SL. Moral Incongruence and Pornography Use: A Critical Review and Integration. J Sex Res. 2019;56(1):29-37.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29412013/
- Kraus SW, Krueger RB, Briken P, et al. Compulsive sexual behaviour disorder in the ICD-11. World Psychiatry. 2018;17(1):109-110.: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29352554/
